(A) Una casa del cielo

– Si zi ma, cum de-ai pus tu mana pe ea? Ea asa o frumusete si tu… nu stiu ce sa zic, zise un prieten de-al meu. 
– Ce e ma, esti gelos? zic eu zambind.
– Nu ma, doar curios, imi intoarce el zambetul. Hai, zi tot, sunt curios cum ai reusit si daca a iesit cum voiai tu, stiu ca te chinuiai de mult. 

– No bine, hai sa va zic atunci, zic eu si m-am asezat mai bine in scaun. 

Ce sa zic ma baieti, stiti cum sunt eu si stiti care erau visurile mele, demult. Imi doream asa ceva, am visat toata viata la asta si intr-un final, s-a intamplat. 

Prima data am vazut-o pe net. Stiti cum e, scriam un articol, injuram iar camera prea inalta si luminata insuficient din cauza asta, din astea. Cautam ceva, nu mai stiu ce, cand am dat de niste poze. 


– Pe net? zise prietena unuia dintre ei. Si unde ma, pe ce site, era din alea de inchiriat? 
– Ha, ha! Nu ma, nu de alea de inchiriat zic eu. 

Bai, m-a rapit din prima. Nu credeam ca exista dragoste la prima vedere pana atunci insa s-a intamplat. Era asa cum am visat-o intotdeauna. Ma rog, avea nevoie de mici modificari, dar nu multe, na, ca toata lumea. 

Nu prea mare, nici prea mica. Nu prea opulenta, „pitzipoanca” sa zic asa, nici prea timida, prea stearsa. Nici de la oras, nici de la tara.

Ce sa mai ma nene, echilibrul aproape perfect! Salivam pe taste nu alta. 

– Ba’ da te mai lungesti mult? Treci la subiect, zi cum ai facut, ma apostrofeaza un prieten. 

– Pai ma, nu pot sa ma abtin sa nu evoc frumosul. Nu stiu daca stii, dar stii momentul ala in care ti-ai dorit toata viata ceva si bang, cand il gasesti, cand te loveste?
– Nu sti… de tine, dar eu l-am cunoscut de vreo doi ani, zice el dragastos cand vede ce privire i-a aruncat gagica-sa. 
– Pai atunci ma intelegi ce zic. Si cum as vrea sa-ti vorbesc intr-una de liniile ei, de simetria perfecta, de curbele delicate dar voluptoase… de balcoane v-am zis? am zis eu entuziast. 

– Hei, bai asta, vezi ca suntem si fete la masa, zise pare-se indignata prietena altuia. De balcoane vorbiti cand sunteti doar voi, baietii zise ea. 
– Da’ ce s-a intamplat domnisoara, nu va mai plac balcoanele? zic eu mirat si ironic. De cand?
– Pai sunt fata ma, eu am balcoane, zise ea si impinge pieptul in fata. De ce sa ma intereseze balcoanele alteia? 
– Corect, ai dreptate. Dar eu vorbeam de balcoanele casei, nu de ale vreunei femei, insa putem discuta si despre tema propusa de tine. 
– Adica, stai asa, tu pana acum ai vorbit de-o casa? Eu credeam ca ai dat de vreo escorta ceva, pufneste ea in ras, un pic rusinata, un pic mirata.
– Da, de-o casa vorbeam ma. Sunt entuziast si de aia, plus ca stii tu, sunt blogger, noi mai vorbim si asa din cand in cand. Dar lasa-ma sa termin, fac misto de tine dupa aia. 

Cum ziceam mai sus, am dat de ea online. Tot cautand si intreband in stanga si in dreapta si cautand un proiectant si m-am oprit la AIA Proiect. Pe scurt, ei se ocupa de proiecte case.

Acolo am gasit-o si pe a mea, ma rog, baza sa zicem. Am mai adus eu modificari si am facut-o sa fie cum imi doresc eu, asa cum v-am tot zis ca am visat.

Proiectarea


Am inceput cu… curtea. Da, ce sa zic, eu sunt de moda veche, imi place sa fac curte. Imi doream o curte mare, spatioasa, cu ceva magazie dar si o gradina mica, unde sa ma relaxez eu gradinarind. 

Casa, mi-am dorit-o oarecum traditionala ca aspect. Acoperis normal, nimic fancy. Mi-am dorit insa extrem, extrem de mult minim un balcon mare, urias, insa am primit mai mult de atat dar ajung si acolo.

Incolo, mi-am dorit geamuri mari, cel putin jos, in living. Fiindca sunt insomniac si fiindca pana acum nu am putut sa fac asta, mi-am dorit sa lucrez dintr-o alta incapere in afara dormitorului. Ca fapt divers, nu e recomandat sa lucrezi/faci chestii  in dormitor/pat, fiindca nu mai poti dormi asa usor apoi. Creierul nu face legatura intre camera de somn si camera de lucru. 

In fine, de asta am vrut sa pot lucra in alta parte. Mi-am amenajat un birou micut la etaj insa voiam sa pot lucra si in weekend. Ca atare, la unul din capetele balconului pe care il vedeti aici, e biroul meu. E micut, insa imi ajunge sa-mi pun biroul, calculatorul, un scaun si un raft, ca sa mai pun una, alta.


Am vrut sa fie simplu, fara televizor, fara nimic de genul ca sa nu imi distraga nimic atentia. 

Apoi, tot sus sunt dormitoarele, trei bucati si baia cu cada, dus si tot ce trebuie. Si pe asta am vrut-o mare si spatioasa. Cred ca am ramas cu sechele din copilarie. 

Jos, langa living, se afla si bucataria si o debara destul de mare sau mai bine zis o camara unde sa pot depozita totul. Cum sunt adeptul caselor batranesti, am vrut neaparat sa am si beci insa cu un spoi de lift. Nu sa urci/cobori cu liftul ci doar sa poti sa ridici ce ai vrut sa iei din beci cu liftul. Da, stiu, sunt lenes. 

Si afara am vrut niste chestii insa aici a intervenit proiectantul care a sarit cu niste idei foarte bune.

Sa va explic. In primul rand, v-am zis ca imi doream un mare balcon, ma visam eu pe acolo band dimineata un ceai ceva si luand micul dejun asa la aer, in cantec de pasarele. O astfel de idee nu era prea buna insa. De ce? Fiindca luam o gramada din spatiul casei. Asa ca am ramas la ideea unui balcon mic. 

Insa, am primit un balcon mare in curte. Da, ati auzit bine. Adica, am primit doi in unul. Acea magazie de care vorbeam sa pot depozita diverse necesare in curtea unui om si deasupra… terasa. Dap, o terasa frumoasa, de lemn cap-coada, cu acoperis. Acolo o sa stati si voi cu mine, cand veniti la gratar. Niste mese si scaune rezolv eu pana e gata toata treaba. Aaa… desigur, langa terasa, in dreapta se afla si gratarul. De caramida, frumos, cu horn. Acum stiti ce-o sa fac weekend-urile, da? 


Uite, cam asa ar arta, dar nu e schita finala. Am uitat sa va zic de garaj care e si el cumva inclus in casa intr-un mod inteligent. Nu pierd deloc din spatiu si asta mi se pare foarte tare. 

– Aha… e tare, da’ de ce aveai nevoie de o firma, nu puteai sa gasesti un program si sa-ti faci singur un proiect de casa? zise un alt prieten care se crede baiatul bun la toate. 

– Bravo ma, ca tu crezi ca suntem la lego aici, sa ne facem singuri casele. Uite prietene cum sta treaba. Daca vrei sa-ti faci o casa, recomandarea mea este sa apelezi la un proiectant, la o firma specializata. Nu te apuci tu sa faci proiectare si chestii de genul ca nu mai suntem in 1907 sa incepi sa dai cu pasul, da? 

Firma aleasa de mine, AIA Proiect, are o experienta de peste zece ani in proiectare. Toate proiectele le apartin, nu sunt intermediari si toate proiectele lor obtin garantat autorizatie de constructie. De asemenea, au un portofoliu vast de proiecte. Poti intra la ei pe site si poti vedea acolo o parte din ele sau iti pot face un proiect de la zero. 

Pot lucra si pe stil nou si pe stil vechi si conservator si contemporan etc.

Insa prietene, sa stii ca nu e asa usor cum pare si hai sa-ti mai dau niste argumente de ce ai nevoie de un proiectant: 

– pentru ca, cineva specializat te poate ajuta sa ai costuri mai mici cu privire la proiectare, executie, autorizare;
– respectarea regulamentelor locale de proiectare si constructie;
– adaptarea pe termen lung necesitatilor fiecaruia;
– folosirea intr-un mod inteligent a spatiului disponibil;
– cu ce sa incepi constructia;
– de cati bani ai nevoie;
– ce ai de facut, care sunt demersurile si care sunt autorizatiile de care ai nevoie;
– unde gasesti constructori si furnizori corecti si seriosi. 

Sa mai continui? Ia zi amice, tu cate din astea stii? intreb eu flegmatic. 
– Niciuna, recunoaste el cinstit. Acum inteleg ca nu e cum credeam eu. Lasa insa asta, ia zi, cand ne faci cunostinta cu ea? zise el nerabdator. 

– In curand, zic eu visator, in curand. Mai e putin pana la finish. 

Sursa imagini: aia-proiect.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *