Inainte de Piratii din Caraibe au fost si alte filme, culmea. Ba chiar destule. Cred ca era o perioada cand francezii si mai ales italienii faceau abuz de spetele astea. Nu erau neaparat pirati celebri, dar erau pirati.
E si cazul filmului de fata, care ne prezinte povestea capitanului Rosu si a singurului sau matelot, Broasca pe numele sau. Amandoi sunt desigur naufragiati pe o pluta, undeva in drum spre Maracaibo. Cand capitanul tocmai se hotarase sa-si manance subalternul, apare o nava la orizont, un galion spaniol. Francezi fiind (sau cel putin unul din ei) se aflau inca in dusmanie cu spaniolii.
Sunt ridicati pe nava, interogati si pusi la munca. Capitanul nu se poate multumi insa cu un statut de genul si cand vede si un mare obiect din aur la orizont… nu se poate abtine si organizeaza o mica revolta. Se prind insa spaniolii de puciul lor si sunt din nou interogati.
In timpul acestui interogatoriu, cei doi prizonieri sunt nevoiti sa savureze un fel de mancare foarte, foarte special, din ala care are coada si e fan branza. E o scena scarboasa rau, mai ceva ca-n filme horror sau chiar porno.
In fine, urmeaza un du-te vino intre spanioli si pirati. Nava isi schimba proprietarul de mai multe ori, la fel si aurul si chestii din astea. Se tot alearga incoace si-ncolo, fiecare lupta pentru aur, pentru libertate si pentru femeie. Nu, nu e o greseala, este vorba despre nepoata guvernatorului din Maracaibo pe care piratii o tin prizoniera.
Daca vrei sa vezi un film cu pirati, de aventura, un film captivant, de capa si spada oarecum, atunci te invit sa te uiti la acesta.