Oare ce mananca micile si harnicile zumzaitoare? Eu nu sunt apicultor dar imi aduc aminte de prin scoala ca se hranesc cu nectar pe care il transforma ulterior in miere. Se spune ca daca ar disparea albinele, ar cam disparea si vegetatia intr-un interval scurt de timp. Asta pentru ca umbland din floare in floare, ajuta la polenizarea florilor, mai exact la inmultirea lor.
Dar noi aici vorbim de albine salbatice. Cine e apicultor stie ca nu sta treaba chiar asa si trebuie sa ai grija de albinele tale. Nu e ca si cum le dai drumul pe afara si gata, sa se descurce cu hrana, desi se practica si asta.
Stiu ca de exemplu apicultorii muta stupurile sau le pozitioneaza langa anumite zone. Asa apare de exemplu mierea de albine de salcam sau mierea din rapita si asa mai departe. In functie de polenul cu care sa hranesc albinele si mierea are o culoare si proprietati diferite.
In anumite zone ale lumii, albinele au inceput sa capete si un rol protector. M-am uitat recent la un filmulet pe youtube, o conferinta a celor de la TED si era vorba de Africa. Stim cu totii, este o zona saraca din anumite puncte de vedere, unde se practica destul de mult agricultura. Dar spre deosebire de Romania, unde oamenii se confrunta cu mistreti si poate ursi, acolo oamenii se confrunta cu elefantii. Si nu prea e de gluma cu ei, cand vor ceva sau se supara.
Deci cum feresti culturile de elefanti si fara sa-i omori? Pentru ca sunt totusi in pericol, avand in vedere braconajul si toate treburile de genul.
Cercetatorii au gasit un raspuns: albinele. Se pare ca nici domnilor elefanti nu le plac mici zumzaitoare si cercetatorii au aflat ca daca imprejmuiesc culturile cu stupuri, e win-win pentru toata lumea. Elefantii nu mai distrug culturile, albinele sustine flora si isi vad de treaba lor si tot asa.
Hrana albine
Dar ce mananca albinele? Pai daca esti apicultor, atunci stii ca e nevoie sa-ti hranesti albinutele si poti gasi hrana albine pe www.apis-blaj.ro, tot ce-ti trebuie.
Facelia
Facelia este o planta originara din America de Nord unde creste si spontan. Este desigur o planta care poate fi si cultivata. Are mai multe caracteristici, poate fi si o componenta a amestecurilor melifero-furajere. Poate fi folosita si ca nutret pentru animale. Se poate cultiva in noiembrie-decembrie sau in martie-aprilie si dureaza undeva cam 40-50 de zile pana la inflorire.
Este o planta apreciata de catre apicultori pentru simplul motiv ca asigura productii mare de miere.
Si cu albinele e ca si cu orice animal, in sensul in care: le dai de mancare bine, ai productie buna. Nu le dai de mancare, nu ai nici productie pe masura. Cum imi spunea bunica, daca le dai gainilor doar iarba sa mananca si rame, mai slabut cu ouale.
VITAEAPIS: protectie impotriva pesticidelor
Trebuie sa ai grija de albinutele tale. Nu sunt vaci sa le pui priponul de gat si sa controlezi tu cat pot ele manca si ce mananca.
O albina poate zbura in fiecare zi pe o raza de 2-3 km in jurul stupului. Ca atare, n-ai de unde stii ce mananca si exista riscul sa consume nectar din culturi stropite cu pesticide. Si evident, asta nu are cum sa le faca bine albinelor.
Si atunci exista varianta VITAEAPIS. Stimuleaza instinctul igienic al albinelor si autocuratarea acestora. Studiile efectuate arata ca dupa folosirea acestuia, albinele sunt protejate impotriva efectelor negative ale neonicotinoidelor.
Substanta aceasta se combina cu siropul de zahar si se hranesc albinele cu aceasta combinatie. Pentru o eficienta maxima, se aplica cam de 4-6 ori pe an.
Dulcofruct
Este un produs obtinut prin procesul hidroliza enzimatica – asadar, nu este vorba de un proces chimic. Acest produs este obtinut din porumb nemodificat genetic.
Are un continut ridicat de zaharuri – fructoza, glucoza si maltoza – ceea ce ii confera acestui supliment nutritiv o valoarea energetica ridicata.
Acest sirop vine ambalat asa cum se vede si e usor de manipulat si de administrat. Practic e ca si cum ti-ai lua apa.
Pe cei de la Apis Blaj.ro ii gasesti fie pe site-ul lor, fie la adresa sediului, Blaj, jud Alba, str. Gh Baritiu, nr 32 sau la email apis.blaj@gmail.com.
Sursa imagini: arhiva personala si apis-blaj.ro