Hostel – film de groaza 2006

Azi vorbim despre un film care credeam ca e mult mai smecher dar din pacate m-a cam dezamagit.

#sinopsis Hostel

Amsterdam-ul e smecher dar mai smecher e in Slovacia, langa Bratislava. Sunt mai putini straini acolo iar fofo e peste tot, fetele sar pe straini.

Care burlac, fara obligatie, plecat in vacanta ar rezista la o astfel de ispita? Tu ai rezista, ca eu sigur nu.

Nici eroii nostri n-au rezistat, trei prieteni, doi americani si un islandez. Dupa ce si-au facut de cap prin Amsterdam, au ajuns la Bratislava la indicatia unui strain intalnit in capitala Olandei.

Strainul nu i-a mintit, inca din prima seara au „operat” si nu s-au intors singuri acasa. Treziti dupa o noapte grea, Paxton si Josh, il cauta pe Oli, al treilea prieten. De la hotel afla insa ca acesta a plecat acasa, fara sa zica nimic.

Ciudat dar era oricum un tip cam ciudat asa ca cei doi decid sa mai petreaca o seara in oras si sa plece si ei. Fetele pe care le-au agatat ieri au grija de ei si daca in Amsterdam au incercat… fericirea, aici de ce s-o refuze?

#ochiul critic Hostel

Hostel are pretentii de horror, dar de fapt este un thriller cu mici accente de horror. Foarte mici. Nu exista elementul surpriza, suspansul si nici prea mult mister. Te cam prinzi repede despre ce-i vorba, nu e asa subtil.

Poate fi horror doar prin prisma violentei, fiindca da, este un film ce serveste violenta pe banda rulanta. Daca vrei violenta gratuita, poftim, te invit sa te uiti la filmul asta. Gasesti cam jumatate de ora de sange, tortura si chestii de genul.

Daca esti macelar, s-ar putea sa-ti aminteasca de munca. Daca vrei sa mananci dupa ce te uiti la film si nu esti vegetarian, mai bine bea un iaurt si lasa carnea pe maine, e mai bine asa.

Nu e cine stie ce film, scartaie cam la toate capitolele. Este interesant ca idee, desi nici ideea de manhunt nu e deloc noua, e veche de cand lumea. Jocul actoricesc nu prea face nici el cinste breslei, e slabut, iar actorul principal ma cam scoate din sarite, seamana cu Enrique Iglesias.

Scenariul, nu e nici el mai breaz, nu e deloc profund sau ceva, replicile lasa de dorit, nimic interesant. Personajul principal, pare sa fie cam tampit. La un moment dat in film, face rost de un pistol, cu care trage de doua ori si apoi renunta pentru o maceta si ulterior pentru un ciocan a la Mihai Viteazul. Pai boss, daca ai un ditai pistolul, nu e mai usor sa omori adversarii cu ala decat sa-i macelaresti cu maceta? Mai ales daca vorbim de ditai cefalopozii?

Sa nu uitam de forta pe care o prinde iarasi cineva in mana. Desi numarul de deste de la o mana de la inceputul filmului, nu se mai pupa cu cel de la sfarsitul filmului, domnul nostru se pare ca are forta lui Wolferine fiindca chiar si asa, cu maxim doua deste intregi, reuseste sa-i tina fixa mana unui om care n-a patit nimic. I don’t think so.

Mai scartaie si la alte capitole, personaje care trebuie ca au pierdut o mare cantitate de sange si sunt in stare de soc, alearga pe toata tarlaua de zici ca au baut redbull.

Filmul asta nu face ceea ce un horror ar trebui sa faca si anume sa relationeze cu tine la nivel emotional, sa te sperie sau ceva. In cel mai bun/rau caz, iti provoaca niste scarba si cam atat.

Daca esti fan al genului horror, merita vazut asa, ca sa-l treci in revista dar altfel nu prea. Ciudat e ca la momentul acestei recenzii, l-am revazut si acum am sentimente amestecate. L-am vazut prima data acum vreo 10 ani cred si atunci mi s-a parut mult mai tare. Probabil intre timp m-am mai rafinat si eu gusturile.

M-a mai dezamagit o chestie si anume faptul ca nici tortura nu mai este ce-a fost. Daca vedea Torquemada filmul asta, innebunea. O groaza de scule la dispozitie si nu prea sunt folosite, mai deloc. Ma asteptam la niste torturi ingenioase si chinuitor de lungi, la propiu. Nop, n-a fost sa fie.

sursa imagine: impawards.com